Mi-a povestit ca a auzit tot mai multi razand de sau neintelegand “musculitele kamicaze” care ori se izbesc de gemul ferestrei in nevoia de libertate suprema ori sfarsesc prin a se ineca, atentie!, la propriu, in ochii cuiva. Si atunci el se intreaba “Oare nimeni nu vede cat de mult ne asemanam cu acele animalute?” Cu totii au avut cel putin o data (si zice “cel putin o data” la modul sarcastic) o experienta de genul acesta si la fel de kamikaze s-au aruncat cu capul inainte pentru acea cauza, chiar daca rezultatele nu au fost potrivit asteptarilor. Tuturor le place sa faca chestia asta, so stop judging those little animals! Parerea lui este ca cei din jur sa ajute acele animalute sa fie si ele impacate sufleteste si sa le dea libertate. La fel si cu cei de breasla lor, sa ii ajute si sa le deschida “geamul”, pentru ca in mod sigur nimeni nu s-ar agita numai de dragul de a fi stresat - omul acela are ceva de aratat, de facut, de implinit.
Suicide???? Neeee….Just looking for a better life for everybody!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu